Îngrijorare sau anxietate?
Îngrijorarea face parte din natura umană. Cine nu a fost îngrijorat în legătură cu o situaţie care pare ameninţătoare sau nu a fost preocupat de o sarcină importantă căreia trebuie să-i facem faţă? Un nivel moderat de îngrijorare poate fi chiar benefic, ne ajută să răspundem în mod corespunzător pericolelor reale şi ne poate motiva să avem o performanţă mai bună la locul de muncă sau acasă. Dar, dacă ajungem să fim foarte îngrijoraţi fără un motiv anume şi dacă grijile ne copleşesc atât de mult încât nu le mai putem controla şi ne afectează serios viaţa, este foarte probabil să suferim de tulburare de anxietate generalizată.
Anxietatea generalizată se manifestă prin îngrijorări excesive, peste măsură, din cauza evenimentelor din viața de zi cu zi fără a avea motive evidente. Această stare este însoţită de o serie de simptome fizice (agitaţie, tensiune musculară, insomnie, tulburări digestive, etc) şi simptome psihologice (iritabilitate, probleme de concentrare, stări de teamă, nelinişte, etc).
Anxietatea generalizată afectează stilul de viaţă obişnuit: persoanele cu anxietate generalizată întâmpină dificultăţi mari în îndeplinirea sarcinilor de la locul de muncă şi acasă sau le este greu să se bucure de viață și de relațiile cu ceilalți. Astfel, o persoană care în mod normal avea un comportament adaptativ, cu timpul, modifica acest comportament şi se transformă într-o persoană ezitantă, închisă faţă de relaţiile sociale, cu rezultate din ce în ce mai slabe la serviciu.
Anxietatea este o problemă epuizantă, atât pentru minte, cât și pentru corp, tocmai pentru că menține individul într-o stare permanentă de tensiune sau neliniște. Obiectivul principal al psihoterapiei, în cazul tulburării de anxietate generalizată, este acela de a identifica gândurile şi convingerile subiacente care cauzează îngrijorarea cronică, precum şi reacţiile contraproductive care contribuie la persistenţa îngrijorării, şi, apoi, de a ajuta persoana în cauză să adopte o atitudine şi un răspuns mai constructiv la îngrijorare. Scopul ultim al psihoterapiei este acela de a schimba îngrijorarea excesivă şi neproductivă în îngrijorare productivă.